Posticum - Movimentum Iuventutis Christianae
Teiului u. 26, RO - 410477 Nagyvárad/Oradea/Grosswardein
Tel.: +40 259 431 398 Fax: +40 359 410 882
Email: info@posticum.ro
Web: www.posticum.ro
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 1

iunie

Make Your Life Better - Báder Olivér

Pe terasa pitorească a clădirii, un cântăreţ singuratic ciupeşte coardele chitarei. Cei care trec pe la Centrul Cultural Orădean Posticum pot fi uneori martorii acestei scene. Este vorba despre Báder Olivér, un personaj aparte al jazzului orădean. Nu prea îi place să se arate în public, nici interviurile nu le agreează, însă discută cu plăcere cu cei apropiaţi. În acest fel - prieteneşte şi într-o atmosferă destinsă - am stat de vorbă cu el despre noul său album, despre viaţa şi planurile sale.

S-a născut în 20 februarie 1975. A învăţat de la cei mai mari maeştrii ai jazzului – în mod autodidact. Iniţial le asculta piesele la radio, iar când a avut posibilitatea, le-a cumpărat albumele. Timp de trei ani a învăţat chitară clasică și a petrecut un an la Viena, într-un drum de studii. Una din cele mai mari dureri de-ale lui este că în România nici până în ziua de azi nu există secţie de muzică jazz, unde acest stil muzical deosebit de complex şi care necesită aptitudini deosebite, ar putea fi predat la un nivel corespunzător. De aceea mult timp a avut dorinţa de suflet de a organiza un curs jazz, care se pare că va deveni realitate cu sprijinul Posticum în această vară. Puţini ştiu că acum zece ani Olivér a fost cel care a visat Jazzlandul de la Posticum. Fructul cooperării iniţiale a fost CD-ul realizat în condiţii modeste, cu titlul Jazz Fusion (2001).

În ultimii zece ani Olivér avut o evoluţie deosebit de variată. Cel mai mult i-ar fi plăcut să devină cântăreţ de stradă, însă conform dispoziţiilor şi regulilor aferente trebuia să pornească o afacere, ar fi trebuit să plătească diverse taxe şi impozite şi afacerea încetul cu încetul ar fi omorât muzica. Degajarea în concepţia lui Olivér este indispensabilă muzicii jazz care pornește din interior, care îţi învăluie personalitatea. De aceea îi sunt străine orice fel de lucruri impuse. Deşi a jucat împreună cu personalităţile cele mai cunoscute ale jazzului maghiar și se simte onorat pentru asta, personalitatea sa aparte, emotivă totuşi îl face să se simtă jenat de „profesionişti”. Cântând cu ei, dorinţa exagerată de a corespunde îl inhibă, lipsindu-l de plăcerea de „a se pierde” în muzică. În acest punct al discuţiei a apărut subiectul diferenţei dintre amatori şi profesionişti. Olivér are o părere foarte marcantă despre asta: amatorul este cel care din când în când, întâmplător nimereşte câte-o melodie, câte-un sunet, ca un muzician de mare clasă. Profesionist este cel care în orice condiţie poate atinge un nivel înalt. Olivér se consideră amator, dar  se foloseşte de orice ocazie care îl ajută să cânte  în mod profesionist. Rareori este mulţumit de propria persoană, dar din când în când se întâmplă să se surprindă pe el însuşi. ( Odată, stând pe terasa Posticum, asculta încântat muzica ce se strecura de la recepţie, realizând doar după câteva note că este propria lui interpretare.) Piesele lui Olivér se nasc adeseori în „momente de har”, când nu el ghiceşte melodia, compune muzica, ci „doar” lasă să se facă auzită melodia care răsună în el.

Albumul apărut la cea de-a zecea aniversare a Posticum, cu sprijinul fundaţiei Soros - Make Your Life Better  - conţine tocmai asemenea melodii. Chitaristul jazz şi compozitorul László Attila, distins cu premiul Liszt a scris pe drept despre el: „Putem auzi o muzică minunată, degajată pe discul lui Báder Olivér. Talent şi plăcere de a cânta…E o bucurie să o asculţi!” Coperta concepută cu foarte mult gust este lucrarea artistului plastic orădean Imre Zoltán. Materialul albumului a fost înregistrat într-o zi și jumătate într-un studio din Budapesta. Însă nu timpul limitat a fost motivul pentru care după unele mici greşeli nu au înregistrat din nou melodiile, n-au tăiat din material. Jazzul este o muzică vie şi Olivér este convins că şi albumul trebuie să transmită asta şi nu o „versiune manipulată”…

Bruncsák István, Bihari Napló, 19 iunie 2010